Vei reveni, copilarie?

Tablouri dragi si scumpe si tainice portrete
Rasar acum plutind, cu farmec lung, spre mine.
Moment solemn, furat din luna si rupt din soare, poate,
Ma-nvaluie-n fum gingas, avand atingeri line.

Puzderie de basme ce-adorm a mea privire
Si cantece de leagan - minuni spuse de-o voce,
Si mii de suvenire ce ma-nconjoara, oare
Ce sunt? Si eu - de ce-s asa ferice?

De ce-au zburat acele clipe fericite cand -
Fiind copil povesti-mi-nchipuiam,
Si splendide palate, orase si lacuri de smarald -
Ce-s soarele si luna si viata nu stiam.

M-au atras povesti si basme, spuse bland, inteligent,
Ma atrag si ma incanta si-n momentul 'cest de fata.
Insa timpul lor se schimba si se sterge-ncet si lent
Inlocuind copilaria c-o maturitate-amara.

Nu vor mai reveni acele zile, iar copilaria mea
Va ramane-nchipuita numai in fotografii,
In imaginile-ascunse intr-un colt de minte-adulta,
Ce pot fi starnite doar de raset si de zambet de copii.

Unde esti, copilarie? Unde oare te-ai ascuns?
De ce pleci? Vei, tu, oare reveni
Cu fluturi zburand sub soare, cu chipuri din timp apus,
Cu povesti si bucurii?


Copyright © ISM, January 11th 1999