O frunza...

Un pom in fata mea, pribeag,
Se clatina in vant,
Iar trunchiul sau, eternul mag,
Si-ngana propriul cant.

Iar frunze freamata de dor
Si-mi spun trist si timid
Ca toate se inchid si-adorm
In toamna ce-a venit.

Si cu un calm molipsitor
Asteapta-ntaia bruma,
Caci frunzele suspina-usor
Povestea lor din urma.

Resimt puternic ce se-ntampla
Desi-i astfel mereu,
Si imi pun palma sub o tampla -
- O frunza sunt si eu.


Copyright © ISM, July 15th 1999